momente şi schiţe de informatică şi matematică
anti point—and—click

Principiile de construcţie a orarului şcolii

orar şcolar
2021 apr

Plecăm iarăşi de la un orar găsit pe site-ul unei anumite şcoli, de data aceasta nu ca fişier PDF, ci chiar ca fişier Excel; deschizându-l în Gnumeric, extragem aici un fragment; precizăm că am folosit meniul "Format/Sheet/Hide Row Headers" pentru a „ascunde” indecşii de linie (liniile fiind şi numerotate direct, în coloana "C"), dar am păstrat antetele de coloană pentru a evidenţia că anumite coloane au fost ascunse (ceea ce trebuie luat în seamă, când vom extrage datele); pe coloana "E", care conţine numele profesorilor, am aplicat "Clear Contents" (apropo de „datele personale”):

„Engleza” la 12H şi 12G (sau 12E, etc.) şi „matematica” la 9C, 9D şi 9G (sau 9H, 9I etc.) au respectiv câte 3 ore pe săptămână – dintre care clasele respective fac câte două ore într-o aceeaşi zi; la 11A sunt 4 ore de engleză – două luni şi două marţi…
Acest aspect ne-a atras atenţia: repartiţia pe zile a orelor este una deloc omogenă; dacă un obiect are 3 ore pe săptămână la o clasă, atunci acestea se fac în două zile (valabil şi pentru unele obiecte cu 2 ore pe săptămână – se fac într-o singură zi; valabil analog, pentru obiectele cu mai mult de 3 ore pe săptămână); majoritatea profesorilor au câte cel puţin o zi liberă (18 ore pe săptămână, de exemplu, sunt înghesuite în 3 zile).

Acceptând o asemenea repartiţie ne-omogenă a orelor, se poate asigura un confort maxim pentru profesori: fiecare vine la şcoală (ca să-şi facă orele) cel mult o singură dată pe zi (dacă are ore în ambele schimburi, acestea sunt legate între ele).

Parcă nu scrie nicăieri, că orele ar trebui distribuite cât mai omogen de-a lungul săptămânii, pe obiecte şi pe profesori… Cerinţa de omogenitate ţine doar de ceva principii pedagogice şi metodologice de subînţeles; s-ar putea să fie doar un „moft” şi s-ar putea susţine că este mai propice procesului de învăţare, ca orele de matematică de exemplu, să se facă toate într-o singură zi, la clasa respectivă.

Probabil că de la bun început s-a convenit ca fiecare să aibă (măcar) o zi liberă şi să nu aibă ferestre (nici între schimburi); şi nu contează, dacă profesorul are mai multe ore la o clasă, într-o aceeaşi zi. Şi este foarte bine aşa: principiile după care se va construi orarul trebuie convenite şi specificate de la bun început.

În [1] am adoptat pentru construcţia orarului principiile enunţate mai jos (regăsite mai mult sau mai puţin şi în diverse lucrări de "school timetabling problem").

Omogenitate. Orele (toate cuplurile "Profesor–Lecţie_la_Clasa_") trebuie distribuite cât mai echilibrat pe zile, clase, obiecte şi profesori.

În fiecare zi avem cam acelaşi număr total de ore (de exemplu este prea mare, diferenţa între o zi cu 194 de ore şi una cu 162 de ore).
Dacă o clasă are N ore pe săptămână, atunci în fiecare zi are sau (N div 5) ore, sau (N div 5) + 1 ore. O clasă care are 5 ore într-o zi, poate începe programul acelei zile şi de la ora a 2-a a zilei.
Dacă un profesor are N ore pe săptămână (dar măcar 10), atunci are în fiecare zi în jur de (N div 5) ore. Nu este de acceptat o distribuţie pe zile precum (6, 6, 6, 0, 0) (distribuţia ideală ar fi (4, 4, 4, 3, 3)).
Numai obiectele cu mai mult de 5 ore pe săptămână la o clasă, pot să figureze de două ori într-o aceeaşi zi la clasa respectivă (dacă obiectul are 3 ore pe săptămână, atunci acestea trebuie repartizate în 3 zile, nu în două zile).
Numai profesorii care au mai puţin de 10 ore pe săptămână, pot să aibă zile libere – sub condiţia ca numărul de ore pe săptămână la obiectul şi clasele respective, să fie mai mic decât 5 (dacă are 5 ore pe săptămână şi acestea sunt la o aceeaşi clasă – atunci nu i se cuvine o zi liberă).

Continuitate şi echitate. Numărul de ferestre trebuie să fie cât mai mic posibil şi trebuie să nu afecteze un acelaşi profesor în mai multe zile.

Dacă şcoala funcţionează în două schimburi cu aceiaşi profesori, atunci ferestrele sunt inevitabile; dar avem două categorii de ferestre: pe de o parte, cele de o singură oră şi cele (foarte nedorite) de două ore consecutive – aceste ferestre sunt practic neutilizabile (de obicei, aştepţi să treacă timpul); pe de altă parte, ferestrele de câte cel puţin 4 ore, care apar fiindcă orele din primul schimb şi cele din al doilea schimb ale profesorului respectiv, nu au putut fi legate între ele.
O „fereastră” de măcar 4 ore poate fi utilizată cumva, de către profesorul respectiv (fiind preferabilă faţă de o fereastră de o oră, sau două – când doar „omori timpul”). Deci, dacă schimburile nu vor putea fi legate, atunci este de dorit ca ele să fie cât mai distanţate (şi bineînţeles, fără vreo fereastră, în fiecare schimb în parte).
Oricare profesor trebuie să aibă cel mult 6 ore pe zi. Dacă într-un schimb are o singură oră, atunci, pe cât se poate, cele două schimburi trebuie legate între ele. Pe cât se poate, orele trebuie repartizate astfel încât măcar în unele zile, profesorul să aibă ore numai într-unul dintre schimburi.

Alte condiţionări. Undeva spre sfârşitul lucrurilor, avem de ţinut seama de unele condiţii individuale (dar nu şi de „nazuri”): cutare profesor trebuie să aibă orele numai în cutare zile (dar numărul de ore la o aceeaşi clasă trebuie să fie cel mult egal cu numărul acestor zile); cutare profesor preferă între schimburi (dacă nu se poate altfel) o fereastră de o oră, sau chiar două, uneia de 4 ore; etc.
Există o singură sală de sport, încât orele de educaţie fizică ale celor doi profesori trebuie să nu se suprapună; la anumite obiecte (de exemplu "Informatică"), un anumit număr de ore (cele de "Laborator") la unele clase trebuie să se desfăşoare în blocuri de câte trei ore consecutive; unele clase trebuie partajate între câte doi profesori, într-o aceeaşi oră (ore de limbi străine, sau ore de "Muzică" şi "Desen").

Stabilitate. Orarul se construieşte înainte de prima zi de şcoală şi este „experimentat” şi retuşat în cursul primei săptămâni de şcoală; apoi, în principiu devine definitiv, nemaifiind modificat pe parcursul anului şcolar (decât la producerea unor situaţii excepţionale care impun schimbarea orarului). Schimbarea orarului trebuie motivată cu grijă (şi fără ascunzişuri), evitând impresia unei proaste organizări (schimbarea profesorilor la clase poate fi un semn de proastă organizare).

Prezentare/Publicare. Orarul sintetizează activitatea desfăşurată zi de zi, reflectă implicit organizarea de ansamblu a acestei activităţi şi dezvăluie (celui avizat) orientările de care pot beneficia elevii acelei şcoli.

Cum este prezentat de obicei, orarul şcolii? Ca „document PDF”, sau ca fişier Excel (semnate de "ascTimetables"), sau chiar ca imagine JPG… Deja poţi să-ţi dai seama cam ce vei putea învăţa în şcoala respectivă: meniuri şi butoane (în principal pentru aplicaţiile Microsoft-Office şi pentru aplicaţiile comerciale) şi eventual, că datele se comunică prin poze (colorate cât mai frumos).

Ce „obiecte opţionale” figurează în orarul şcolii? Desigur, "Religia" (apare la toate clasele din ţară, dar este declarat ca „opţional”)… aha – şi "Istoria Comunismului", dar nu "Istoria informaticii", de exemplu.

Cum arată orarul unei clase? Desigur ca să vezi într-adevăr ceva, trebuie să ignori zorzoanele (precum şi formulările pompoase de sub titulatura "Misiune" sau "Viziune", comune pe site-urile şcolilor noastre). "Româna" de 4 ore se face expeditiv, în două zile (şi se mai scrie şi cu majuscule, adesea şi fără „diacritice”); 11 ore la o aceeaşi clasă apar în orar pe disciplina "DE" (acum vreo câţiva ani erau într-adevăr, vreo 50 de "Discipline Economice", de nu mai ţinea nimeni minte cum se cheamă de fapt fiecare).

Norocul şcolilor noastre, că asemenea aspecte scapă de obicei elevilor care au de ales un liceu la care să se înscrie pentru următorii 4 ani şcolari… E drept că şi în anii anteriori, tot cu Microsoft-Word s-au ocupat şi nu au avut şansa de a avea nevoie de alte cele, scopul principal fiind „pregătirea pentru Examenul Naţional”; şi tot cu „pregătirea pentru examen” (şi pentru „certificatul de competenţe digitale”) vor avea de-a face şi în următorii 4 ani.

Dacă orarul este bine făcut, atunci publicarea lui poate crea unele avantaje pentru şcoala respectivă – trebuind totuşi să se depăşească scopul informativ imediat (ce are de făcut fiecare, oră de oră). Trebuie abandonată „ideea” meschină de a furniza un fişier de download-at sau de tipărit, constituind în loc chiar un site (decent), pentru a prezenta orarul fiecărei zile în parte, orarele claselor (împreună cu planurile-cadru corespunzătoare), orarele disciplinelor şi profesorilor şi chiar, o pagină explicativă asupra acelor principii care au fost convenite pentru construcţia orarului (principii care nu-i obligatoriu să fie cele uzuale, deci impun anumite argumentări specifice şcolii).

Se pot face unele convenţii simple, pentru a evita dispute asupra „datelor personale” şi totodată, pentru a uniformiza cumva formatul orarelor. Numele profesorilor pot fi convenite uniform, de exemplu prin "P01", "P02" etc.; denumirile obiectelor pot fi abreviate, de exemplu prin primele 3-4 litere (cam toţi ar înţelege că "bio" reprezintă "Biologie", iar "fiz" este pentru "Fizică"); desigur sunt de evitat apelativele specifice FaceBook-urilor, precum "mate" (este mai potrivit "mat") sau "diriga".

Site-ul respectiv va putea fi utilizat şi în anii şcolari următori şi trebuie să fie decent, fără zorzoane şi artificii puerile şi fără tot soiul de citate şi de poze…
Desigur, realizarea unui astfel de site pretinde o anumită cunoaştere a lucrurilor (peste maniera "point and click"), sugerând astfel mult mai mult şi mai convingător decât "generated by ascTimetables", despre ce se poate învăţa în şcoala respectivă. Şcoala de căutat ar fi aceea în care învaţă nu numai elevii, dar şi profesorii!

vezi Cărţile mele (de programare)

docerpro | Prev | Next