Măsurile de centralitate consfințite de "Network science" reflectă mai bine structura internă a rețelei, decât o poate face clasificarea (obișnuită) după gradele nodurilor. Este de așteptat ca rezultatul colorării să fie mai bun dacă abordăm nodurile în ordinea descrescătoare a centralităților, decât dacă le-am aborda în ordinea descrescătoare a gradelor, sau dacă le-am aborda dinamic dar fără a presupune vreo ordine inițială.

Un "intermezzo" conjunctural dintr-o carte pe care tocmai am publicat-o, m-a găsit să întreb: Care este la noi, cel mai important și respectiv, cel mai puțin important obiect? — dar m-am găsit să răspund doar sarcastic: cel mai important este Religie – are o oră pe săptămână, dar la toate clasele din țară; cel mai puțin importante sunt „muzica” și „desenul” – au câte o jumătate de oră pe săptămână și numai la unele clase.

Reluăm întrebarea, încercând să-i dăm un sens: să clasificăm cumva obiectele, după interferențele induse de planul anual de încadrare al școlii. Încadrarea alocă profesori, clase și număr de ore, pentru fiecare disciplină școlară; interferența a două obiecte ar fi dată de numărul de intrări la aceleași clase, ale profesorilor încadrați pe cele două obiecte.
Deci e vorba de clasificarea nodurilor structurate într-o anumită rețea – e drept, foarte subțire față de sistemele complexe vizate de teoria rețelelor.

Anterior cover_gaps() producea mutări corectoare numai pentru cazul celor cel mult două ferestre lăsate profesorilor în cursul repartizării lecțiilor pe orele zilei (prin mount_hours()); acum sunt vizate toate cele 99 de șabloane orare cu ferestre (presupunând că orarul zilei conține 7 ore).

În distribuția pe zile care ne-a rezultat, avem și clase ale căror lecții sunt distribuite neuniform; ar fi de încropit un program prin care să automatizăm cumva, derularea operațiilor de omogenizare (pe clase și implicit, pe profesori și zile).

Repartizăm lecţiile prof|cls pe zile, operând în două etape distincte: ne ocupăm întâi de lecţiile necuplate (majoritatea lecţiilor existente, cu câte un singur profesor la clasă) şi apoi, de cele cuplate (în care doi profesori partajează „pe grupe” o aceeaşi clasă); iar în final, corelăm şi îmbinăm cele două distribuţii.